Author Topic: Judetul Vaslui  (Read 4694 times)

Snake

  • Global Moderator
  • Vaslui.Net God Member
  • *****
  • Posts: 1549
  • Voturi: +4/-0
  • Vaslui.net Forum
    • View Profile
Judetul Vaslui
« on: May 28, 2008, 11:20:09 PM »
[size=14]Jude[ch355]ul Vaslui[/size]
Suprafa[ch355]a: 5318 km2
Popula[ch355]ia: 456686
Num[ch259]rul municipiilor: 3
Num[ch259]rul ora[ch351]elor: 2
Num[ch259]rul comunelor: 81
Num[ch259]rul satelor: 449


[size=14]Municipiul Vaslui[/size]
Componen[ch355]a: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Vii[ch351]oara
Nr. loc: 72.363
Suprafa[ch355][ch259]: 68,44 km2




Judetul Vaslui este situat în partea de Est a tarii si are o suprafata de 5297 Km2 ceea ce reprezinta 2,2% din suprafata totala a României; se învecineaza la Sud cu judetul Galati, la Vest si Sud-Vest cu judetul Neamt, Bacau si Vrancea, iar la Nord cu judetul lasi. Limita estica este marcata de catre Valea Prutului care este în acelasi timp si granita naturala cu Republica Moldova.

Relieful colinar cu vai serpuitoare si culmi domoale ofera un peisaj placut, blând si reconfortant. Principalele unitati de relief de pe teritoriul judetului sunt Podisul Central Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei, dealuri si depresiuni, terase si sesuri.

Clima este continentala, iarna se afla sub efectul maselor de aer rece al anticiclonului siberian si vara al aerului continental si tropical. Desi culmile deluroase oscileaza între 200 si 400 m altitudine, prin lucrari de îmbunatatiri funciare si construirea unor baraje ele sunt prielnice dezvoltarii sectorului agricol (în special pomicultura, viticultura, piscicultura, apicultura si cresterea animalelor).

Populatia totală a judetului, potrivit datelor recensământului din 2002, este de 455.049 de locuitori (2,098% din populatia tării si 12,3% din populatia Regiunii Nord-Est). 49,73% din populatie sunt bărbati si 50,27% [ch8211] femei. Procentajul populatiei urbane este mai mic decât media natională (39,3%, fată de 52,74% pe plan national), însă grupa de vârstă 0-19 ani este mai bine reprezentată în judetul Vaslui decât pe plan national: 29,46%, fată de 25,17%.

Este un tinut cu o istorie bogata, cu numeroase dovezi ale existentei multimilenare a poporului român, ale luptei pentru dreptate sociala, pentru unitate si independenta.

INFRASTRUCUR[ch258]
Lungimea totală a căilor ferate din jude[ch355] este de 250 de kilometri, cu o densitate a re[ch355]elei de 47 de km2/1000 km2 , u[ch351]or mai ridicată fa[ch355]ă de media na[ch355]ională.

Drumurile jude[ch355]ene [ch351]i comunale necesită modernizări, deoarece în prezent doar 21% dintre acestea sunt asfaltate. Re[ch355]eaua de drumuri jude[ch355]ene [ch351]i comunale măsoară 1.750 de kilometri. Arterele rutiere na[ch355]ionale care străbat jude[ch355]ul au o lungime totală de 381,57 kilometri. Importantă este ruta E581, care face legătura între Bucure[ch351]ti [ch351]i Chi[ch351]inău, prin Hu[ch351]i, pe la punctul de frontieră Albi[ch355]a.

Alimenarea cu apă în sistem centralizat este asigurată în propor[ch355]ie de 92% pentru locuitorii din centrelor urbane [ch351]i de 15% pentru locuitorii de la sate.

La re[ch355]eaua de canalizare sunt racorda[ch355]i 68% din locuitorii ora[ch351]elor [ch351]i doar 5% din locuitorii satelor. Alimentarea cu gaze naturale este asigurată în propor[ch355]ie de 50% în mediul urban.

La nivel jude[ch355]ean există un program amplu de modernizare a infrastructurii, atât a celei de transport, cât [ch351]i a celei de apă-canalizare [ch351]i de alimentare cu gaze naturale.


Snake

  • Global Moderator
  • Vaslui.Net God Member
  • *****
  • Posts: 1549
  • Voturi: +4/-0
  • Vaslui.net Forum
    • View Profile
Re: Judetul Vaslui
« Reply #1 on: May 28, 2008, 11:31:42 PM »
[size=20]Jude[ch355]ul Vaslui [/size]
Itinerar cultural, turistic si religios


  

 Situat în estul României, la grani[ch355]a cu Republica Moldova, jude[ch355]ul Vaslui este una dintre zonele mai pu[ch355]in cunoscute ale [ch355]ării. Răsfoind aceste bro[ch351]uri ve[ch355]i descoperi că regiunea are un poten[ch355]ial deosebit, atât turistic, cât [ch351]i economic. De[ch351]i problemele ridicate de [ch351]omaj [ch351]i nivel de trai nu au fost solu[ch355]ionate încă, semnele redresării au început să apară. Datorită costului scăzut al mâinii de lucru, dar [ch351]i apropierii de loca[ch355]iile industriale din cele mai bogate centre economice din regiune (Ia[ch351]i [ch351]i Bacău), jude[ch355]ul Vaslui poate prezenta interes pentru investitori. Situarea sa în apropierea unui aeroport interna[ch355]ional (Ia[ch351]i, aflat la 75 de kilometri distan[ch355]ă) constituie un avantaj important. În momentul în care România se va integra în Uniunea Europeană, aderare prevăzută să aibă loc în 2007, Vasluiul va reprezenta o parte din grani[ch355]a de est a Uniunii, ceea ce-i va conferi o mai mare responsabilitate, dar îl va face în acela[ch351]i timp mai atractiv ca punct de legătură cu [ch355]ările din fosta URSS.
De[ch351]i figurează printre pu[ch355]inele jude[ch355]e din România fără resurse naturale, Vasluiul dispune de alte tipuri de bogă[ch355]ii. Situat în Podi[ch351]ul Moldovei, într-o zonă pitorească de dealuri domoale [ch351]i câmpii fertile, Vasluiul are un sol ideal pentru agricultură. Podgoriile [ch351]i livezile de pomi fructiferi au fost cândva celebre în [ch355]ară. Pădurile de foioase (în special cele de stejar), în care pot fi organizate partide de vânătoare, iazurile [ch351]i lacurile bogate în pe[ch351]te, peisajele pot deveni puncte de atrac[ch355]ie pentru turi[ch351]tii dornici să cunoască locuri autentice, cu iz arhaic.
Valea Similei, între Bârlad [ch351]i mănăstirea Flore[ch351]ti, cu dealuri împădurite, din ce în ce mai abrupte, creează impresia unui peisaj submontan. Valea Racovei, între Vaslui [ch351]i Măline[ch351]ti, este una dintre cele mai pitore[ch351]ti din jude[ch355]. Aici se găsesc păduri bogate în mistre[ch355]i, precum [ch351]i un sit arheologic, unde au fost descoperite urme ale trecerii bastarnilor, prima popula[ch355]ie migratoare germanică pe teritoriul României de astăzi. Pe Valea Sacă, în comuna Pădureni, se află aproximativ [ch351]ase hectare de coastă aridă, utilizată în prezent ca pă[ch351]une, unde cresc peste 200 de specii de plante angiosperme, dintre care 37 de specii unice în flora Moldovei. Cu investi[ch355]ii minime, zona, reprezentând cea mai nordică rezerva[ch355]ie de stepă propriu-zisă din România, ar putea fi introdusă în circuitul turistic. De[ch351]i aici cresc numeroase specii rare caracteristice paji[ch351]tilor [ch351]i sărăturilor de stepă, regiunea nu a fost declarată, deocam dată, rezerva[ch355]ie botanică.

[size=20]Rezervatii naturale[/size]

Rezervatia paleontologică de la Mălu[ch351]teni, situată la 55 de kilometri de orasul Vaslui, este una dintre cele mai bogate rezervatii de acest gen din România, cuprinzând numeroase fosile de mai-mute, antilope, cămile, testoase, rechini, broaste testoase de talie mare, căprioare. Multe dintre speciile de la Mălusteni au fost semnalate pentru prima oară în paleontologie. O altă rezervatie de fosile, din pleistocen, se află la Nisipăria Hulubăt, la marginea de nord a munici-piului Vaslui, unde, pe lângă fosile de mamifere a fost găsită si o bogată faună de nevertebrate pleistocene. În Pădurea Hârboanca, de la Brăhăsoa-ia, la 16 kilometri nord-vest de Vaslui, vizitatorii pot vedea numeroase specii de stejar, în vreme ce lângă Coroiesti se află o altă rezervatie botanică. Pădurea Bă-deana, ideală pentru excursii, reprezintă unul dintre putinele vestigii ale întin-selor păduri de silvostepă din trecut, iar pe Movila lui Burcel se întâlnesc nume-roase plante rare din flora Moldovei. În judetul Vaslui se întâlnesc si arbori seculari, ocrotiti de lege, dintre care amintim: plopul de la Rafaila, unic în tară prin proportiile sale impozante, având o circumferintă a trunchiului de 14 metri. Localnicii spun că plopul ar fi din vremea lui Ștefan cel Mare. La Tolontan, în comuna Dimitrie Cante-mir, poate fi admirat un stejar impună-tor, de peste 400 de ani vechime, care are o coroană cu un diametru de peste 35 de metri si o înăltime de 30 de metri. La Bunesti-Valea Chinanului, chiar în jurul cabanei de vânătoare, se află 173 de stejari brumării, cu vârste cuprinse între 200 si 500 de ani.  

[size=20]Vestigii antice[/size]

În ruinele vechii cetăti geto-dacice de la Bunesti a fost descoperit un tezaur impresionant, iar la Arsura au fost dezgropate ruinele unei fortărete din secolele IV-II î.H., consolidată cu valuri de pământ si ziduri de piatră.

[size=20]Bătălia de la Podul Înalt victorie cu răsunet în Europa [/size]

 De Vaslui se leagă obtinerea uneia dintre cele mai importante victorii militare din istoria românilor. Cetate de scaun a Moldovei, în secolul al XV-lea, alături de Suceava, Vasluiul era, datorită pozitiei sale, locul cel mai potrivit pentru supravegherea miscărilor principalilor adversari ai vremii, turcii si tătarii, pentru pregătirea rezistentei si organizarea contraloviturilor. Pe aceste meleaguri, la Podul Înalt, Stefan cel Mare a învins, în 1475, ostile otomane, conduse de Suleiman Pasa, mult mai numeroase si mai bine înarmate. Ecourile acestei bătălii s-au făcut auzite atunci în întreaga Europă si l-au determinat pe Papa Sixt al IV-lea să-i scrie domnitorului român, numindu-l "verus christianae fidei athleta" (adevărat atlet al credintei crestine). Lupta de la Podul Înalt este considerată de unii istorici drept cea mai usturătoare înfrângere suferită de Imperiul Otoman până la asediul Vienei. În amintirea evenimentului din 1475 a fost înăltată, la Băcăoani, în apropiere de Vaslui, statuia ecvestră a lui Stefan cel Mare, dezvelită în 1975. Monumentul, opera sculptorului bucurestean Mircea Stefănescu, are o înăltime de 6,90 metri, este turnat în bronz, cântărind 19 tone si a fost ridicat pe un soclu impunător, la 30 de metri deasupra soselei. Bătăliile purtate de-a lungul secolelor, istoria zbuciumată a acestei părti a Europei, au ruinat castelele. În secolul XX, comunismul a schimbat si el fata asezărilor vasluiene. În vreme ce satele au cunoscut durerea colectivizării fortate, orasele si-au modificat si ele fata, multe dintre clădirile vechi fiind demolate. Blocuri si constructii moderne s-au înăltat pe locul fostelor case, care, desi în multe cazuri nu erau monumente arhitectonice, aveau o frumusete aparte si o bogată încărcătură sentimentală. A fost cazul casei lui Constantin Turcanu, figură legendară, cunoscută în întreaga tară drept Penes Curcanul [ch8211] luptător în Războiul de Independentă din 1877-1878.  

[size=20]Vaslui [ch8211] veche capitală a Moldovei, astăzi centru modern[/size]

O parte dintre vestigiile trecutului s-au păstrat însă până astăzi. La Curtile Domnesti de la Vaslui, construite de Alexandru cel Bun si dezvoltate de Stefan cel Mare, săpăturile continuă an de an, santierul de aici constituind o adevărată scoală de arheologie. Au fost recuperate elemente de mare valoare artistică, în special cahlele cu scene de viată feudală. La Vaslui s-a constituit de altfel, în secolul al XV-lea, prima scoală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica [ch8222]Sf. Ioan Botezătorul[ch8220], ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare creatoare între stilul gotic si cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxă. Mai pot fi admirate Casa Ghica, cea mai veche clădire laică din orasul Vaslui, apartinând Elenei Ghica, sora ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Ghica, Palatul Mavrocordat, ridicat la sfârsitul secolului al XIX-lea, bogat ornamentat, fostă proprietate a lui Gheorghe Mavrocordat, casele Mădârjac si Ornescu, realizate de mesteri italieni ca Delcasse si Beinot, semnificative pentru imaginea oraselor românesti din secolul al XIX-lea.
Printre institutiile de cultură, Muzeul Judetean [ch8222]Stefan cel Mare[ch8220] din Vaslui ocupă un loc aparte; clădirea cuprinde sectii de arheologie, istorie medievală si contemporană, etnografie, artă plastică, precum si un salon al umorului [ch8222]Constantin Tănase[ch8220] [ch8211] denumit astfel în memoria întemeietorului teatrului românesc de revistă. În fata Casei de Cultură [ch8222]Constantin Tănase[ch8220] din Vaslui este amplasat bustul artistului, realizat în marmură de sculptorul Marcel Guguianu. Începând din 1970, în oras are loc, în fiecare an cu sot, un Festival national de umor.
Biblioteca judeteană [ch8222]Nicolae Milescu Spătarul[ch8220], cu cele peste 280.000 de volume, joacă un rol important în viata culturală a Vasluiului. Înfiintată în 1951, biblioteca dispune acum de un fond valoros de carte rară, cărti religioase din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, volume cu autograf ale marilor clasici români precum si de colectii complete de reviste apărute înainte de 1945.
În apropierea orasului se poate vedea Movila lui Burcel, formatiune naturală pitorească, cunoscută pentru legenda despre un tăran înzestrat cu pământ de Stefan cel Mare. Se spune că domnitorul Moldovei s-a întâlnit cu un tăran care ara de zor o movilă de pământ, duminica. Întrebat de domnitor, tăranul răspunde că nu are pământ si că, pentru a-si hrăni familia, trebuie să muncească din greu la fratele său. Stefan îl împroprietăreste si dă totodată un decret care interzice munca la câmp duminica. Legenda se pare că are un sâmbure istoric, în zonă existând o familie cu numele Burcel (sau Purcel), care a stăpânit mosii si a dat tării dregători de seamă, pierzându-si însă proprietătile în secolul al XVII-lea. Aici mai există o rezervatie botanică, ce cuprinde numeroase specii rare din flora Moldovei. În fiecare an, la data de 21 mai, pe Movila lui Burcel are loc un festival folcloric, cu formatii si interpreti din mai multe judete si, uneori, si din Republica Moldova.

[size=20]Bârlad orasul bisericilor[/size]

Veche asezare urbană, Bârladul a fost multă vreme resedinta marelui vornic al Tării de Jos, care guverna jumătatea sudică a Moldovei. De-a lungul secolelor si-a păstrat importanta de centru comercial, mestesugăresc si mai ales cultural, loc de sorginte sau formare pentru multe personalităti care s-au remarcat în mai multe domenii (între acestea, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României, după Unirea din 1859, dar si Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul sef de stat după instaurarea comunismului). Datorită numeroaselor lăcasuri de cult de o deosebită frumusete, Bârladul a fost considerat un oras al bisericilor. Dintre acestea se remarcă Biserica [ch8222]Adormirea Maicii Domnului[ch8220], cunoscută si sub denumirea de [ch8222]Biserica Domnească[ch8220], ridicată de domnitorul Vasile Lupu pe locul unei constructii mai vechi, din vremea lui Stefan cel Mare. Clădirea a fost deteriorată de cutremurul din 1802 si refăcută. Pictura din interior, realizată în stil bizantin, apartine pictorului Teodorescu-Arges si a fost executată în 1937.
Biserica Sf. Gheorghe a fost construită initial din lemn, în 1775 si reclădită ulterior de breasla blănarilor din oras. Din banii câstigati din cersit, un bârlădean a ridicat turnul masiv de la intrarea în biserică, în care a locuit tot restul vietii.
Pe locul spânzurătorii Tării de Jos, locuitorii orasului au înăltat Biserica Sfintii Voievozi (1806), pentru iertarea sufletelor osânditilor la moarte.
Biblioteca publică din Bârlad a luat fiintă în 1906, la initiativa unor intelectuali bârlădeni, care, în urma unui apel, au reusit să strângă 300 de volume. Institutia poartă numele donatorului imobilului, mosierul-filantrop Stroe Belloescu. Acesta a trăit toată viata dintr-un salariu de profesor de matematică, cheltuindu-si averea pe lucrări de binefacere. Belloescu a sfârsit tragic, torturat de tâlhari, care-l mai credeau încă bogat. Biblioteca are un valoros fond de carte veche. Un alt monument important este Muzeul Vasile Pârvan, aflat în clădirea fostei Prefecturi, ridicată în stil neoclasic de arhitecti italieni în 1899. Muzeul cuprinde trei sectii: de artă, stiintele naturii si istorie. Într-o aripă a clădirii se află si Teatrul [ch8222]Victor Ioan Popa[ch8220], înfiintat în 1955. Cu sute de reprezentatii din diverse genuri dramatice, teatrul din Bârlad joacă un rol esential în viata culturală a orasului. Tot aici se află al doilea liceu ca vechime din întreaga Moldovă, Liceul [ch8222]Gheorghe Rosca Codreanu[ch8220] si Monumentul doctorului Constantin Codrescu, sculptură în marmură semnată de Frederik Storck. În oras se mai păstrează o serie de clădiri monumentale sau de importantă culturală cum ar fi Casa Sturza.
Grădina Publică, îmbogătită cu un parc zoologic cu peste 70 de specii de animale, reprezintă una dintre cele mai vechi atractii ale orasului.  

[size=20]Hu[ch351]i - Palatul Episcopal, degustări de vinuri, misterul Movilei Răbâiei[/size]

Înconjurat de podgorii mult apreciate de Dimitrie Cantemir, ora[ch351]ul Hu[ch351]i este un centru viticol de tradi[ch355]ie [ch351]i, totodată, sediul unei vechi episcopii [ch351]i al unor Cur[ch355]i Domne[ch351]ti din secolul al XV-lea, ale căror funda[ch355]ii [ch351]i biserici au fost scoase la lumină în 1964, în urma săpăturilor arheologice. Poate fi admirat Palatul Episcopal, construit de Ieremia Movilă în 1595, care găzduie[ch351]te astăzi un excep[ch355]ional muzeu de artă religioasă [ch351]i carte veche. Biserica Sf. Apostoli Petru [ch351]i Pavel, catedrala episcopală din Hu[ch351]i, a fost înăl[ch355]ată în 1495 de [ch350]tefan cel Mare, domnitorul care a clădit zeci de mănăstiri [ch351]i biserici, ca mul[ch355]umire adusă Domnului pentru victoriile sale în războaie. Merită vizitate Muzeul Hu[ch351]i, cu sec[ch355]iile sale de arheologie [ch351]i etnografie, [ch351]i Liceul agricol cu profil viticol, una dintre cele mai vechi [ch351]i mai prestigioase institu[ch355]ii de acest gen din [ch355]ară. Liceul de[ch355]ine vinoteci valoroase, un muzeu de profil [ch351]i poate organiza seri de degustări de vinuri pentru speciali[ch351]ti [ch351]i turi[ch351]ti. Vinoteca a fost ini[ch355]ial înfiin[ch355]ată în 1909, dar distrusă de al doilea război mondial. Actuala colec[ch355]ie de vinuri, care numără 22.000 de sticle, datează din 1949 [ch351]i con[ch355]ine soiuri reprezentative ale podgoriei Hu[ch351]i, dar [ch351]i din alte păr[ch355]i ale României [ch351]i chiar din străinătate. Muzeul din Hu[ch351]i găzduie[ch351]te colec[ch355]ii importante de arheologie, istorie [ch351]i etnografie. Alături de piese de ceramică, unelte de piatră, bronz [ch351]i fier, se află [ch351]i podoabe de aur [ch351]i argint, colec[ch355]ii de [ch355]esături [ch351]i instrumente folosite de-a lungul timpului pentru fabricarea vinului. Pentru că în istoria Hu[ch351]ilor cartea a jucat un rol esen[ch355]ial, nu putem să nu amintim, printre a[ch351]ezămintele de cultură, [ch351]i Biblioteca [ch8222]Mihai Ralea[ch8220].
La 12 kilometri de ora[ch351]ul Hu[ch351]i, pe drumul ce duce spre punctul de frontieră Albi[ch355]a, se află misterioasa Movilă a Răbâiei, despre care domnitorul Dimitrie Cantemir scria că ar fi mormântul unei regine a sci[ch355]ilor. Ridicată de mâna omului, având un diametru de peste un kilometru [ch351]i fiind înconjurată de un val de pământ, Movila Răbâiei a suscitat interesul multor călători străini care au trecut prin zonă. Din păcate, până în prezent nu au fost realizate săpături arheologice sistematice, ci numai sondaje. În 1975 au fost semnalate blocuri de piatră dispuse circular în jurul movilei, la distan[ch355]e egale între ele, ceea ce pare a indica existen[ch355]a unui mormânt regal, ridicat în secolele V-III î.H., a[ch351]a cum a presupus Dimitrie Cantemir.

[size=20]Lumea idilică a satelor[/size]

Satele vasluiene sunt o lume aparte, o lume desprinsă parcă dintr-o altă vreme. Aici po[ch355]i vedea oameni pră[ch351]ind cu unelte rudimentare întinderi mari de pământ, copii care-[ch351]i petrec vacan[ch355]ele cu vacile la păscut, bărba[ch355]i pentru care căru[ch355]ele cu cai rămân principalul mijloc de transport. În satele vasluiene, autenticul convie[ch355]uie[ch351]te cu noul, telefoanele mobile pot fi găsite în desăgile oamenilor pleca[ch355]i la muncă, pe câmp, alături de o bucată de mămăligă.
Comunismul a dat o lovitură puternică satului românesc, colectivizarea [ch351]i sistematizarea ruinând multe dintre a[ch351]ezările rurale. Cu toate acestea, multe altele [ch351]i-au păstrat farmecul [ch351]i au rămas de o frumuse[ch355]e [ch351]i de o puritate care î[ch355]i taie respira[ch355]ia. Este [ch351]i cazul unora dintre a[ch351]ezările vasluiene, care [ch351]i-au men[ch355]inut tradi[ch355]iile [ch351]i obiceiurile, în pofida transformărilor aduse de progresul tehnic. Vasluienii sunt oameni ospitalieri [ch351]i darnici, care împart pu[ch355]inul lor cu oricine le trece pragul. Ca [ch351]i în alte zone ale României, sătenii î[ch351]i tratează oaspe[ch355]ii cu tot ce au mai bun, uluindu-i în special pe străini cu generozitatea lor.
În condi[ch355]iile în care numărul locuitorilor de la sate reprezintă aproape jumătate din popula[ch355]ia [ch355]ării, care practică, în mare parte, o agricultură de subzisten[ch355]ă, este dificil de prevăzut cum vor evolua a[ch351]ezările rurale din România, după aderarea la Uniunea Europeană.
    
[size=20]Turism rural[/size]

În ultimii ani, opinia publică din România a început să înteleagă că din agroturism se pot scoate bani buni, iar guvernul a făcut primii pasi pentru promovarea satelor, care ar putea deveni principala atractie a tării. Atmosfera linistită a satelor, apropierea de natură îi deconectează si îi reconfortează pe turisti, adeseori stresati de agitatia si de ritmul alert al vietii la oras. În special străinii par să aprecieze acest gen de vacantă; pentru multi dintre ei, sosirea într-un sat românesc este o veritabilă călătorie în timp, într-o lume pe care si societatea lor a cunoscut-o cândva, dar a pierdut-o definitiv.
Satele vasluiene pot oferi turistilor vacante interesante, de care acestia îsi vor aminti întotdeauna cu plăcere. Pe lângă ospitalitatea traditională cu care sunt întâmpinati, musafirii se pot înfrupta cu legume si fructe gustoase, culese proaspăt din grădină; ei asistă la muncile traditionale si pot chiar să dea o mână de ajutor la muls, semănat, prăsit, cosit, tors, tesut etc, se pot plimba cu caii sau căruta, pot vizita mănăstirile, conacele boieresti si muzeele sătesti. Cei care doresc alt gen de activităti pot organiza partide de vânătoare sau pescuit, precum si drumetii în pădurile din zonă.
Dintre localitătile vasluiene cu mare potential pentru turismul rural se numără Vetrisoaia, la 35 de kilometri de Husi. Casele, cu interior traditional si mobilier vechi, de lemn, dispun de facilităti moderne (canalizare, electricitate, TV, telefon). Parcurile din centrul satului abundă de verdeată, Teatrul de vară poate organiza spectacole folclorice, iar muzeul sătesc, cu exponatele de etnografie si istorie, este un loc plin de farmec. Prutul si ramificatiile sale oferă posibilităti de plajă si pescuit. Plimbările cu barca si sporturile acvatice ar putea atrage turistii, în special pe cei străini, însă, deocamdată, nu există firme care să fi organizat astfel de activităti.
« Last Edit: May 28, 2008, 11:34:20 PM by Snake »

Snake

  • Global Moderator
  • Vaslui.Net God Member
  • *****
  • Posts: 1549
  • Voturi: +4/-0
  • Vaslui.net Forum
    • View Profile
Re: Judetul Vaslui
« Reply #2 on: May 28, 2008, 11:39:46 PM »
[size=20]Turism ecumenic[/size]

Ca peste tot în Moldova, si în Vaslui există numeroase lăcasuri de cult, de o frumusete deosebită. Unele dintre ele au sute de ani vechime si sunt monumente istorice si arhitectonice. Pe lângă cele din orase, mentionate mai sus, merită vizitate mănăstirile Fâstâci, Moreni, Floresti si bisericile de lemn din Pârvesti, Lipovăt, Giurcani, Ivănesti, Dragomiresti. Mănăstirea Fâstâci, din comuna Delesti, la 20 de kilometri de Vaslui, a fost realizată în stil baroc monumental, în 1721, de domnitorul Constantin Racovită Cehan. Biserica este înconjurată de case ecumenice si de un zid. Mănăstirea Moreni, la 10 kilometri de Vaslui, adăposteste moastele sfintilor Tarahie, Prov si Andronic, aduse de la Ierusalim în 1996.
Mănăstirea Floresti este unul dintre cele mai importante asezăminte monahale din judet si are hramul Sf. Ilie. În momentul de fată, mănăstirea, ctitorită la 1590, pe locul unui lăcas de cult din lemn, din vremea lui Stefan cel Mare, este restaurată cu fonduri de la institutiile europene si mondiale. În 1806 mănăstirea a fost închinată unui lăcas de la muntele Athos, Esfigmenul.
Legenda schitului Măgaru - Legenda spune că acest schit a fost ridicat în secolul al XVI-lea pe mosia Zorleni, pe vremea boierului Bujoreanu, când se aduceau păstori străini. Acestia aveau grijă de oi, dar si de măgari. Într-una din zile, un măgar a dispărut; a fost găsit în pădure, lângă rădăcina unui stejar mare, câteva zile mai târziu. Disparitia s-a repetat trei ani la rând, măgarul fiind găsit de fiecare dată în acelasi loc. Povestea spune că în cel de-al treilea an, măgarul stătea lângă stejar, în fata a trei lumini. Considerând prezenta luminilor si repetarea locului disparitiei un semn divin, stăpânul turmei a hotărât să ridice o biserică în acel loc, folosind lemnul stejarului. Ulterior, în 1840, pe locul schitului a fost ridicată mănăstirea Bujoreni.
Biserica de lemn Pârvesti, din comuna Costesti, a fost ridicată, în secolul al XVII-lea, din grinzi masive de stejar, încheiate la capete cu cuie de lemn. Catapeteasma este pictată în stil bizantin.
Printre cele mai impresionante lăcasuri de cult figurează bisericile de lemn de pe Valea Racovei, între Vaslui si Mălinesti. Aici, astfel de biserici au fost înăltate aproape în fiecare localitate. Dintre ele se evidentiază Biserica Sf. Nicolae [ch8211] Gologofta, din Ivănesti, care a fost construită din stejar, pe temelie de piatră, având catapeteasma pictată. Schitul de lemn Sf. Voievozi, din Mălinesti-Gârceni, are o turlă zveltă si elegantă si se află într-o zonă care a cunoscut, după 1999, un reviriment al vietii monahale, aici fiind ridicate multe lăcasuri noi de cult. Bisericile de lemn din Valea Racovei întrunesc o serie de caracteristici: sunt asezate pe [ch8222]tălpoaie[ch8220] de lemn sau pietre mari de râu, bârnele sunt prinse în [ch8222]chiotori[ch8220], [ch8222]coadă de rândunică[ch8220], cuie [ch8222]tigănesti[ch8220] (forjate). Acoperisurile în patru ape, cu coamă lungă, erau, de regulă, din sindrilă.

[size=20]Muzee sătesti[/size]

Muzeul sătesc Tăcuta, înfiintat în 1986 de învătătorii Elena si Costel Rotaru, are sectii de arheologie, etnografie, artă populară si [ch8211] lucru mai rar pentru un muzeu sătesc [ch8211] colectii bogate de artă plastică, de obiecte rare si 400 de cărti cu autograful autorilor. Unele exponate sunt unice în tară.
Muzeul sătesc de la Vetrisoaia detine exponate etnografice si istorice. Alte două muzee de acest tip se găsesc la Vutcani si Giurcani.

[size=20]Alte obiective turistice[/size]

Monumentul funerar al Elenei Cuza Conacul Rosetti-Solescu, din comuna Solesti [ch8211] monument de arhitectură din 1827, a fost construit în varianta moldovenească a stilului neoclasic. Clădirea, unde a locuit în copilărie Elena Cuza, prima Doamnă a României, necesită lucrări de restaurare. Conacul Rosetti-Bals din Pribesti-Codăesti [ch8211] una dintre cele mai vechi clădiri laice din Moldova, datează din secolul al XVII-lea. Constructia, de dimensiuni impunătoare, a rezistat în timp datorită zidurilor groase de aproape un metru. Întreaga clădire îmbină în mod fericit lemnul sculptat, cărămida si piatra. Lucrările de restaurare întreprinse în ultimul timp vor reda cu fidelitate înfătisarea originară a conacului.
Casa Emil Racovită se află în satul care poartă numele savantului de renume mondial Emil Racovită, fondatorul biospeologiei. Urmas al unei familii domnitoare, Racovită a participat ca naturalist la expeditia internatională antarctică "Belgica". Satul este poate singurul din tară de unde provin nu mai putin de trei academicieni de renume: Emil Racovită, Emil Condurachi si Grigore T. Popa.
Codăestii [ch8211] târg evreiesc fondat în secolul al XIX-lea. [ch8222]Podul Doamnei[ch8220], pe râul Bârlad, construit în 1841, de domnitorul Mihai Sturza, este o reusită arhitectonică si estetică.
 
[size=20]Etnografie si folclor[/size]

Multe asezări vasluiene si-au păstrat traditiile si obiceiurile străvechi. Unele dintre ele sunt legate de sărbătorile religioase (Crăciunul, Pastele), respectate cu sfintenie, altele de succesiunea anotimpurilor, de recolte si cresterea animalelor sau de întâmpinarea momentelelor importante ale vietii (nasterea, cununia, moartea).
Cea mai bogată zonă din judet, din punct de vedere folcloric, este Valea Tutovei, între Bârlad si Dragomiresti. Aici, muzica si dansul sunt la loc de cinste. Din comuna Perieni provine o formatie de cimpoieri, fără rival pe plan national, laureată a multor concursuri internationale. Formatia de vălăret din Voinesti a entuziasmat publicul din multe tări din lume, cum ar fi Danemarca, Franta si SUA. Apreciată este si fanfara din satul Doagele, comuna Dragomiresti, unde traditiile populare sunt cultivate cu un interes deosebit, dar în functie de vechiul calendar. În unele sate de lângă Negresti există fanfare ale rromilor, desprinse parcă din filmele lui Emir Kusturica.
Satul Pădureni, situat în apropiere de Husi, se distinge prin marea varietate a constructiilor si prin bogătia elementelor de artă populară. Acum 30 de ani, un învătător din sat a format Ansamblul folcloric [ch8222]Stejărelul[ch8220], cunoscut atât în tară, cât si în străinătate.
Costumul popular, de o frumusete deosebită, este încă purtat în satele Pogonesti si Ivesti, la 10-14 kilometri de Bârlad. Aceste două sate sunt vetre folclorice reprezentative pentru judetul Vaslui. Aici arta populară este larg cultivată, iar în timpul sărbătorilor de iarnă sătenii interpretează colinde de o rară frumusete. Pentru cei interesati de ceramică, la Brădesti (la 20 de kilometri depărtare de Bârlad) se află un vechi centru de olărit, în vreme ce la Văleni, în apropierea orasului Vaslui, locuitorii, cunoscuti crescători de animale, pot oferi amatorilor piei valoroase pentru confectionarea de căciuli si îmbrăcăminte. La Muntenii de Sus, în preajma Anului Nou, vizitatorii pot vedea o suită de dansuri originale, [ch8222]Rândurile[ch8220], acompaniate de triscă, un instrument popular traditional.

[size=20]Fondul cinegetic[/size]

Fauna cinegetică a judetului Vaslui este diversă, permitând organizarea unor partide de vânătoare de neuitat. Din actiunile de vânătoare cu turisti străini, în special vânătoare de mistreti, Directia Silvică Vaslui realizează, anual, peste 30.000 de Euro, iar din exportul de iepuri vii pentru colonizări alte aproximativ 61.000 de Euro. Principalele specii de animale care trăiesc în pădurile judetului sunt cerbul carpatin, căpriorul, mistretul si iepurele. Vânătorii pot vâna potârnichi, fazani, rate si gâste sălbatice, sitari, precum si vulpi si alte specii, dar numai cu aprobarea Directiei Silvice. Pentru atragerea vânătorilor din străinătate, în special din Spania, Portugalia si Franta, Directia Silvică Vaslui dispune de trei cabane de vânătoare, care asigură cazare si masă pentru turisti: cabana Siscani (Ocolul Silvic Husi), cabanele Oprisita si Gâdeasa (Ocolul Silvic Vaslui). Asociatia Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din judet administrează 36 de fonduri de vânătoare, pe lângă cele 18 aflate în gestiunea Directiei Silvice Vaslui.

[size=20]Pescuit[/size]

Cu investitii minime, Valea Elanului, situată în sud-estul judetului Vaslui, poate deveni o zonă importantă de agrement. La Cârja se află un luciu de apă de peste o mie de hectare, structurat pe două ferme piscicole, unde pescarii pot prinde crap, caras, fitofag si [ch8211] mai rar [ch8211] stiucă si somn. Luciul de apă este administrat de SC Cyprinus SA Vaslui. Realizarea unui debarcader si achizitionarea unor bărci de agrement ar putea aduce în zonă numerosi turisti. Iubitorii de păsări si plante vor putea admira cormorani, lebede, rate si gâste sălbatice, pescărusi si numeroase specii din flora de apă dulce.

[size=20]Centrul balnear Ghermănesti[/size]

Judetul Vaslui dispune de un centru balnear la Ghermănesti, situat la aproximativ 25 de kilometri de Husi, care captează apa de la izvoarele minerale sulfuroase aflate în apropiere. Apele de la Ghermănesti sunt indicate pentru tratarea diferitelor afectiuni, cum ar fi cele ale aparatului locomotor (reumatism degenerativ-artrite, artroze, spondilite), afectiuni ginecologice, gastrointestinale (gastrite, colite cronice, afectiuni biliare), boli de nutritie (diabet simplu). Întregul centru necesită investitii în renovare, în plantarea unei perdele arboricole de protectie contra vânturilor pe cornisa unde se află clădirea, precum si în amenajarea unor spatii pentru hidro-termoterapie, helioterapie (pe verandă si în parc), kinetoterapie si electroterapie. Printr-un parteneriat public-privat, la Ghermănesti poate fi creată o statiune balneară profitabilă.


edy

  • Vaslui.Net Baby
  • *
  • Posts: 39
  • Voturi: +0/-0
  • Vaslui.net Forum
    • View Profile
Re: Judetul Vaslui
« Reply #3 on: December 10, 2008, 04:20:06 PM »
e gresit ceea ce ai spus mai sus referitor la numarul oraselor si al municipiilor din jud Vaslui.

mia madalina

  • Vaslui.Net Full Member
  • ***
  • Posts: 241
  • Voturi: +0/-0
  • If I say I love you will you hold it against me?
    • View Profile
Re: Judetul Vaslui
« Reply #4 on: December 13, 2008, 05:57:55 PM »
STEMA JUDETULUI..În ianuarie 2006, în [ch351]edin[ch355][ch259] de Guvern a fost aprobat[ch259] stema actual[ch259] a jude[ch355]ului Vaslui. Modelul de stem[ch259] a fost conceput în 2004, de c[ch259]tre un specialist în heraldic[ch259] de la Bucure[ch351]ti, care a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor [ch355]inuturi ale jude[ch355]ului: Vaslui, Tutova [ch351]i F[ch259]lciu. Stema jude[ch355]ului se compune dintr-un scut cu trei cartiere, în care sunt înscrise simbolurile istorice ale [ch355]inuturilor, care sunt delimitate de un filet de aur. În primul cartier, în câmp ro[ch351]u, este plasat un stup din nuiele de argint, încadrat de trei albine de aur, reprezentând vechea stem[ch259] heraldizat[ch259] a [ch354]inutului Vaslui. În cel de-al doilea cartier, tot pe fond ro[ch351]u, sunt plasa[ch355]i trei pe[ch351]ti de argint, suprapu[ch351]i, reda[ch355]i spre dreapta, reprezentând stema tradi[ch355]ional[ch259] a [ch354]inutului Tutova. În cel de-al treilea cartier este plasat un bour de Elan moldovenesc, de argint, trecând spre dreapta, reprezentând stema [ch351]i simbolul tradi[ch355]ional al [ch354]inutului F[ch259]lciu.

legat de clima temperatura maxim[ch259] absolut[ch259] (46,6 grade C) a fost înregistrat[ch259] la Murgeni la 21 august 1952, iar cea minim[ch259] (-32 grade C) la Negre[ch351]ti la 20 februarie 1954

personalitatile...judetului nostru
    * Ioan C. Dumitriu-Bîrlad - sculptor
    * Alexandru Ioan Cuza - domnitor
    * Stelian Baboi - scriitor
    * Alexandru Vlahu[ch355][ch259]
    * Constantin Chiri[ch355][ch259] - scriitor
    * Dimitrie Cantemir - cronicar
    * Eugen Bulbuc - muzician
    * Elena Cuza - prima doamn[ch259] a României
    * Ernest Juvara - medic chirurg
    * Corneliu Vasiliu - pictor
    * Marcel Guguianu - sculptor
    * Andreea R[ch259]ducan - sportiv (gimnast[ch259])
    * Nicolae Milescu Sp[ch259]tarul - c[ch259]rturar, diplomat
    * Luiza Zavloschi - prima femeie primar din România
    * Smaranda Br[ch259]escu - prima femeie aviator [ch351]i para[ch351]utist din România
    * Nicolae Tonitza - pictor
    * [ch350]tefan Procopiu - fizician
    * Vasile Sturdza
    * Victor Ion Popa
    * Aglae Pruteanu - actri[ch355][ch259]
    * Elena Ghica - prima actri[ch355][ch259] în limba român[ch259] pe o scen[ch259] româneasc[ch259]
    * Pene[ch351] Curcanul
    * Constantin T[ch259]nase - actor, cupletist
    * Constantin Bedreag - fizician
    * Felix Aderca - poet, prozator
    * Costache Ol[ch259]reanu - scriitor
    * Ana Pauker - politician[ch259] comunist[ch259]
    * Florica Baltasar - prima femeie ministru (al s[ch259]n[ch259]t[ch259][ch355]iii)
    * Ioana Zizi Lambrino - membru a familiei regale
    * Dimitrie Bagdasar - medic
    * Gheorghe Ta[ch351]c[ch259] - economist
    * George Tutoveanu - poet
    * Vasile Vasilachi - preot arhimandrit, vicar al Arhiepiscopiei misionare ortodoxe Române din America
    * Gheorghe Ghib[ch259]nescu - istoric, filolog, membru corespondent (1905) n[ch259]scut în Vutcani, Vaslui
    * Alexandru Giugaru - actor
    * [ch350]tefan Ciubot[ch259]ra[ch351]u - actor
    * Emil Racovi[ch355][ch259]- biospeolog
    * Alexandra Nichita- pictori[ch355][ch259], Micu[ch355]a Picasso
    * Ion Enache - poet
    * Theodor R[ch259][ch351]canu - scriitor
    * Gheorghe Gheorghiu-Dej - Pre[ch351]edinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 - 18 martie 1965.
    * P.P. Carp
    * Teodor Rosetti
    * G.G. Mironescu
    * Constantin R[ch259][ch351]canu - general, fost primar al Vasluiului de numele c[ch259]ruia se leag[ch259] Parcul Copou, din acela[ch351]i ora[ch351].


adi

  • Global Moderator
  • Vaslui.Net God Member
  • *****
  • Posts: 580
  • Voturi: +0/-0
    • View Profile
Re: Judetul Vaslui
« Reply #5 on: December 13, 2008, 09:26:23 PM »
Quote
e gresit ceea ce ai spus mai sus referitor la numarul oraselor si al municipiilor din jud Vaslui.

In ce sens?
Cojones del fuoco.
"I graduated magna cum loudly"

Forum Vaslui

Re: Judetul Vaslui
« Reply #5 on: December 13, 2008, 09:26:23 PM »